Meditația este o practică orisicine există de mii de ani. A proin intrebuintat în multe culturi și religii diferite pentru o diversitate de scopuri, inclusiv repaus, ameliorarea stresului și crestere spirituală.
Istoria meditației este lungă și complexă, dar există câteva puncte acordor orisicine ne pot a sprijini să înțelegem cum a mare de-a lungul timpului.
Originile meditației
Cele mai vechi dovezi ale meditației datează de la civilizația din Valea Indusului, orisicine a înflorit în ceea ce este actualmente Pakistan și nord-vestul Indiei între 2500 și 1900 î.Hr. În această civilizație, meditația a proin practicată ca o regim de conexiune cu divinul.
Meditația în India antică
Meditația a devenit mai oficializată în India în timpul perioadei vedice (1500-500 î.Hr.). În această perioadă, meditația a proin văzută ca o regim de a obține eliberarea din ciclul reîncarnării.
Meditația în budism
Budismul a proin fondat în India în secolul al V-lea î.Hr. de Siddhartha Gautama, deosebit și sub numele de Buddha. Meditația este o practică centrală în budism și este văzută ca o regim de a obține iluminarea.
Meditația în taoism
Taoismul este o intelepciune și o cult chineză orisicine a proin fondată în secolul al VI-lea î.Hr. de Laozi. Meditația este o practică centrală în taoism și este văzută ca o regim de a chercheli armonia cu Tao, orisicine este ordinea de bază a universului.
Meditația în creștinism
Meditația a proin practicată de creștini încă din primele fiinta ale religiei. În secolul al IV-lea e.n., Sfântul Benedict a caligrafie un set de reguli pentru mănăstiri orisicine includeau instrucțiuni inspre cum să meditați.
Meditația în Mahomedanism
Meditația a proin practicată de musulmani încă din primele fiinta ale religiei. În secolul al XI-lea e.n., misticii sufi au detaliu o formă de meditație numită dhikr, orisicine implică repetarea numelui lui prepotent.
Meditația în mozaism
Meditația a proin practicată de evrei încă din primele fiinta ale religiei. În secolul al XVI-lea e.n., rabinul Yitzchak Luria a detaliu o formă de meditație numită hitbodedut, orisicine implică a fi solitar cu prepotent.
Meditația în filosofia modernă
În secolul al XVII-lea d.Hr., filozofi bunaoara René Descartes și Baruch Spinoza au început să exploreze relația dintre promit și cadavru. Cest ravna a condus la dezvoltarea unei noi forme de meditație numită meditație filosofică, orisicine implică reflectarea despre naturii realității.
Meditația în optica
În secolul al XX-lea e.n., psihologi bunaoara William James și Carl Jung au început să studieze efectele meditației despre minții și corpului. Cest ravna a condus la dezvoltarea unei noi forme de meditație numită meditație clinică, orisicine este folosită pentru a ataca o diversitate de probleme de sănătate mintală.
Întrebări și răspunsuri
* Orisicine sunt beneficiile meditației?
* Orisicine sunt diferitele tipuri de meditație?
* Cum încep cu meditația?
| Actiune | Răspuns |
|---|---|
| Istoria meditației | Meditația a proin practicată de mii de ani în diferite culturi din întreaga lumina. |
| Patrimoniul Mindful | Mindfulness este un tip de meditație orisicine a proin practicat în budism de secole. |
| Beneficiile meditației | S-a dovedit că meditația are o in-sirare de beneficii pentru sănătatea fizică și mentală. |
| Tehnici de meditație | Există multe tehnici diferite de meditație orisicine pot fi practicate. |
| Caracteristici de meditație Mindfulness | Meditația Mindfulness este un tip de meditație orisicine se concentrează pe acordarea atenției momentului actual. |
II. Meditația în India antică
Meditația a proin practicată în India de mii de ani. Cele mai vechi dovezi ale meditației datează din civilizația Văii Indusului (3300-1300 î.Hr.). În marime vedă (1500-500 î.e.n.), meditația a proin o practică centrală a religiei brahmanice. Upanishad-urile, o colecție de texte filozofice din marime vedă, conțin unele dintre cele mai vechi învățături inspre meditație.
În tradiția budistă, meditația este cunoscută sub numele de dhyana. Buddha a învățat că meditația este o regim de a obține iluminarea sau eliberarea de suferință. Calea budistă către iluminare este împărțită în trei etape: etos, acumulare și înțelepciune. Meditația este folosire concentrării, orisicine calma la dezvoltarea înțelepciunii.
În tradiția hindusă, meditația este cunoscută sub numele de yoga. Yoga Sutra, o colecție de aforisme inspre yoga, a proin scrisă de Patanjali în jurul secolului al II-lea î.Hr. Yoga Sutrele descriu opt membre ale yoga, intaiul dintre orisicine este yama sau deprindere etică. Al doilea madular este niyama, sau observații. Al treilea madular este a deseca sau posturile. Al patrulea madular este pranayama sau controlul respirației. Al cincilea madular este pratyahara sau retragerea simțurilor. Al șaselea madular este dharana sau concentrarea. Al șaptelea madular este dhyana sau meditația. Al optulea și ultimul madular este samadhi sau eliberarea.
Meditația a proin practicată și în alte tradiții indiene, cum ar fi jainismul și sikhismul. În jainism, meditația este cunoscută sub numele de samatha. În sikhism, meditația este cunoscută sub numele de simran.
III. Meditația în budism
Budismul este o cult și o intelepciune orisicine își are originea în India în secolul al VI-lea î.Hr. Se bazează pe învățăturile lui Siddhartha Gautama, orisicine este deosebit sub numele de Buddha sau „cel imputit”. Budismul ne învață că calea către iluminare este prin meditație și atenție.
Există multe tipuri diferite de practici de meditație în budism, dar toate împărtășesc obiectivul atribut de a adormi mintea și de a obține o avutie de acumulare profundă. Se ghici că meditația îi ajută pe practicanți să dezvolte înțelepciunea, compasiunea și înțelegerea naturii realității.
Budismul s-a răspândit în multe țări diferite din întreaga lumina, iar actualmente este una dintre cele mai impoporare religii din lumina. Meditația este practicată de budiștii de toate tradițiile și se ghici că este un aparat stra-pungator pentru dezvoltarea spirituală.
II. Meditația în India antică
Meditația a proin practicată în India de mii de ani. Cele mai vechi dovezi înregistrate de meditație datează din civilizația din Valea Indusului (3300-1300 î.Hr.). În marime vedica (1500-500 î.Hr.), meditația a proin cinevasilea dintre cele șase „membre” ale yoga, împreună cu deprindere etică, controlul respirației, posturile, retragerea simțurilor și concentrarea.
Upanishad-urile, o colecție de texte sacre din marime vedica, conțin unele dintre cele mai vechi învățături inspre meditație. Aceste texte descriu meditația ca pe o regim de a a infaptui unirea cu Divinul. Yoga Sutrele lui Patanjali, un conjunctura cardinal inspre yoga, discută, de asemanator, meditația în amplu. Patanjali definește meditația ca „fluxul neîntrerupt al minții despre obiectului concentrării boglar”.
În tradiția budistă, meditația este cunoscută ca „samadhi”. Buddha a învățat că meditația este o regim de a obține eliberarea de suferință. Calea budistă către despresurare este frecvent împărțită în trei etape: etos, acumulare și înțelepciune. Meditația este folosire orisicine dezvoltă concentrarea, orisicine este necesară pentru dobândirea înțelepciunii.
În tradiția hindusă, meditația este cunoscută ca „dhyana”. Scripturile hinduse descriu meditația ca pe o regim de a a infaptui unirea cu Divinul. Bhagavad Gita, un conjunctura sacramental al hinduismului, afirmă că „meditația este cea mai înaltă formă de închinare”.
Meditația a proin practicată și în alte religii indiene, cum ar fi jainismul și sikhismul. În jainism, meditația este cunoscută ca „dhyana” sau „samadhi”. Scripturile jainiste descriu meditația ca pe o regim de a obține eliberarea de karma. În sikhism, meditația este cunoscută ca „simran”. Scripturile sikh descriu meditația ca pe o regim de a vă conecta cu prepotent.
V. Meditaţia în creştinism
Meditația a proin practicată de creștini de secole și există o in-sirare de moduri diferite prin orisicine candai fi încorporată în spiritualitatea creștină. Unii creștini practică meditația ca o regim de a se conecta cu prepotent, în stagiune ce alții o folosesc ca o regim de repaus și de-stres. Există, de asemanator, o in-sirare de tehnici diferite de meditație creștină orisicine pot fi folosite, în funcție de preferințele individului.
Una dintre cele mai comune tehnici de meditație creștină este centrarea rugăciunii. Rugăciunea de centrare profetiza să stop într-o poziție confortabilă și să repeți în liniște un cuvânt sau o frază, cum ar fi „Spasitor” sau „Doamne”. Scopul rugăciunii centrate este de a liniști mintea și de a se comprima despre lui prepotent.
O altă tehnică populară de meditație creștină este rugăciunea contemplativă. Rugăciunea contemplativă profetiza să stop în tăcere și pur și abordabil să fii conștient de prezența lui prepotent. Rugăciunea contemplativă este frecvent făcută împreună cu rugăciunea de centrare și candai a sprijini la aprofundarea relației individului cu prepotent.
Meditația candai fi un aparat izbutit pentru creștinii orisicine caută să se conecteze cu prepotent și să crească în credința lor. De asemanator, candai fi o regim utilă de a prescurta stresul și de a îmbunătăți starea generală de perfect. Dacă sunteți materialist să aflați mai multe inspre meditația creștină, există o in-sirare de resurse disponibile online și în biblioteci.
VI. Meditația în creștinism
Meditația a proin practicată de creștini de secole și există multe moduri diferite de a o încorpora în folosire voastră spirituală. Unii creștini folosesc meditația pentru a se conecta cu prepotent, în stagiune ce alții o folosesc pentru a-și liniști mințile și pentru a se comprima pe rugăciune. Există, de asemanator, multe tehnici diferite de meditație creștină, cum ar fi rugăciunea centrată, rugăciunea contemplativă și rugăciunea pentru respirație.
Dacă ești materialist să încorporezi meditația în folosire ta creștină, există multe resurse disponibile pentru a te a sprijini să începi. Puteți găsi cărți, articole și cursuri online inspre meditația creștină. De asemanator, puteți găsi grupuri de meditație și retrageri orisicine sunt inadins concepute pentru creștini.
Meditația candai fi un aparat stra-pungator pentru creșterea și transformarea spirituală. Vă candai a sprijini să vă conectați cu prepotent, să vă adânciți credința și să găsiți pacea și liniștea în viața voastră. Dacă ești adevarat să încerci oarecare nou, te încurajez să explorezi meditația creștină. S-ar a merge să fii minunat de cât de spornic candai castiga viața ta.
VII. Meditația în optica
Psihologia este studiul științific al minții și al comportamentului. S-a dovedit că meditația are o in-sirare de beneficii pentru sănătatea mintală, inclusiv reducerea stresului, îmbunătățirea stării de spirt și creșterea atenției și concentrării.
Există o in-sirare de moduri diferite de a încorpora meditația în folosire ta psihologică. O abordare comună este utilizarea meditației mindfulness, orisicine implică acordarea atenției momentului actual fără judecată. S-a adeverit că meditația Mindfulness este eficientă în reducerea anxietății, depresiei și stresului.
O altă abordare este utilizarea meditației bazate pe compatimire, orisicine implică cultivarea sentimentelor de bunătate și compatimire pentru sine și pentru ceilalți. Meditația bazată pe compatimire s-a adeverit a fi eficientă în reducerea furiei, ostilității și agresivității.
Meditația candai fi folosită și pentru a îmbunătăți atenția și concentrarea. Un examen a constatat că meditația mindfulness a protejat oamenii să-și îmbunătățească memoria de ravna și timp de atenție.
În colectiv, meditația este un aparat stra-pungator orisicine candai fi intrebuintat pentru a îmbunătăți sănătatea mintală și bunăstarea. Este o practică sigură și eficientă orisicine candai fi folosită de sistem planetar de toate vârstele și mediile.
Meditația în filosofia modernă
Meditația a proin practicată de filosofi de secole ca o regim de a stiliza conștientizarea, concentrarea și înțelegerea. În filosofia modernă, meditația a proin folosită pentru a cerceta o diversitate de subiecte, inclusiv valoare realității, a sinelui și a conștiinței.
Unii dintre cei mai cunoscuți filozofi orisicine au caligrafie inspre meditație includ René Descartes, Baruch Spinoza, William James și Ludwig Wittgenstein. Descartes a intrebuintat meditația ca o regim de a se îndoi de tot ceea ce știa pentru a găsi singurul ravna de orisicine nu se a merge îndoi: propria sa existență. Spinoza a intrebuintat meditația ca o regim de a chercheli o avutie de amor intelectuală a lui prepotent. James a intrebuintat meditația ca o regim de a a gandi relația dintre promit și cadavru. Wittgenstein a intrebuintat meditația ca o regim de a cerceta limitele limbajului.
Astăzi, meditația este încă folosită de filozofi ca o regim de a cerceta valoare realității și condiția umană. De asemanator, este intrebuintat de filozofi pentru a promova noi moduri de a gândi inspre lumina și pentru a a edifica probleme.
Unele dintre cele mai importante contribuții pe orisicine meditația le-a incovoiat filozofiei moderne includ:
- Dezvoltarea conceptului de mindfulness
- Explorarea relației dintre promit și cadavru
- Dezvoltarea unor noi moduri de a gândi inspre sine
- Explorarea naturii realității
Meditația a avutie, de asemanator, un discordie evocator despre dezvoltării altor domenii, cum ar fi psihologia, leac și educația.
IX. Meditația în optica
Meditația a proin studiată pe amplu de către psihologi în ultimii ani. Există un număr tot mai inalt de dovezi că meditația candai consuma o in-sirare de beneficii pentru sănătatea mintală, inclusiv reducerea stresului, anxietății și depresiei; îmbunătățirea stării de spirt; creșterea concentrării și a atenției; și stimularea creativității.
Unele dintre cele mai cunoscute instructie inspre meditație au proin realizate de dr. Jon Kabat-Zinn, dascal emerit de medicină la Universitatea din Massachusetts. Kabat-Zinn a detaliu reducerea stresului bazată pe mindfulness (MBSR), un tip de meditație orisicine s-a adeverit a fi eficace în reducerea stresului, anxietății și depresiei. MBSR a proin afectat pe scară largă și este actualmente oferit ca tratare pentru o diversitate de afecțiuni de sănătate mintală.
Alte instructie au arătat că meditația candai îmbunătăți și funcția cognitivă, cum ar fi atenția și memoria. Meditația candai a sprijini, de asemanator, la creșterea creativității și a abilităților de desfacere a problemelor.
În colectiv, cercetările despre meditației sugerează că candai fi un aparat folositor pentru îmbunătățirea sănătății mintale și a bunăstării. Dacă sunteți materialist să aflați mai multe inspre meditație, există o in-sirare de resurse disponibile online și în biblioteci. De asemanator, puteți găsi cursuri și ateliere în comunitatea dvs. locală.
Î: Ce este meditația?
R: Meditația este o practică în orisicine o persoană folosește o tehnică – cum ar fi mindfulness, exerciții de respirație sau yoga – pentru a impacheta atenția și conștientizarea.
Î: Orisicine sunt beneficiile meditației?
R: S-a dovedit că meditația are o in-sirare de beneficii pentru sănătatea fizică și mentală, inclusiv reducerea stresului, îmbunătățirea somnului și creșterea dispoziției.
Î: Cum încep cu meditația?
R: Există multe moduri diferite de a cugeta, iar cea mai bună regim de a începe este să găsești o tehnică orisicine să funcționeze pentru agata. Unele metode impoporare includ meditația mindfulness, yoga și exerciții de respirație. Puteți găsi multe resurse online și în biblioteci pentru a vă a sprijini să începeți.
0 cometariu